Duminică, 11 aprilie, începând cu ora 18, Biserica “Immaculata” din Deva găzduieÅŸte un concert extraordinar de Viola da gamba ÅŸi lăută, susÅ£inut de Mircea Goian ÅŸi Nicolae Szekely. VeÅ£i putea asculta lucrări cântate în saloanele regale europene,m dar ÅŸi la curtea reginei Elisabeta. Intrarea costă 10 lei [5 lei pentru elevi ÅŸi studenÅ£i].

Detalii:

Recital de viola da gamba şi lăută


Mircea Goian – viola da gamba
Nicolae Szekely – lăută

RENAŞTEREA este denumirea curentului de înnoire socială şi culturală care a apărut în Europa la sfârşitul Evului Mediu, în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, înnoire caracterizată prin reînviorarea interesului pentru cultura şi arta antichităţii clasice. Renaşterea a început în Italia şi s-a răspândit în Europa occidentală. În această perioadă s-au produs profunde transformări sociale, politice, economice, culturale şi religioase, care au marcat tranziţia de la societatea medievală către societatea modernă.

ÃŽn decursul RenaÅŸterii, un rol determinant l-au avut oamenii de cultură ÅŸi artiÅŸtii înclinaÅ£i spre clasicismul greco-roman. NoÅ£iunea de “RenaÅŸtere” a fost folosită pentru prima dată la începutul secolului al XIX-lea de către istoricul francez Jules Michelet, de la care a fost preluată de istoricul elveÅ£ian Jacob Burckhardt în lucrarea sa fundamentală “Die Kultur der Renaissance in Italien” (“Cultura RenaÅŸterii în Italia”), 1860. Acesta din urmă a definit RenaÅŸterea drept perioada cuprinsă între pictorii Giotto ÅŸi Michelangelo. ÃŽn acest timp, omul recapătă conÅŸtiinÅ£a de sine ca individ, după o lungă perioadă de anihilare filozofică a personalităţii.

VIOLA DA GAMBA este o familie de instrumente cu coarde. A evoluat din vihuela în secolul al XV-lea, fiind populară în muzica renascentistă şi a barocului. Sunetele sunt produse cu ajutorul unui arcuş. Aceste instrumente au caracteristici asemănătoare chitarei. Instrumentul era ţinut pe sau între picioare (it. gamba, picior).

LÄ‚UTA este un instrument muzical cu coarde ciupite, cu gâtul încovoiat ÅŸi cutia de rezonanţă foarte bombată, cu un fund adânc ÅŸi rotunjit, asemănător cu cobza. Provine din oud – instrument arab, care însemna literal lemn (wood). ÃŽncepând din sec. XIII-XIV ÅŸi până în sec. XIX, devine un instrument extrem de popular. Familia lăutei cuprinde lăuta medievală, cu 5 coarde, lăuta renascentistă (6, 7, 8 10 sau 11 coarde), lăuta baroc, teorba, chitarone. Oarecum lăsată în umbră, ea revine în lumea muzicii în anii ’80, fiind prezentă prin replicile construite de lutieri din întreaga lume.

Program:
1. All in a garden green – Playford
2. I can not Keep my wife at howme – anon.
3. Gray’s imn Maske – Playford
4. Ricercare nr. 1 – Diego Ortiz
5. Greensleeves – anon.
Elizabethan ballad tune c. 1580 Ballet Companion M.S
6. Ricercare nr. 2 – Diego Ortiz
7. Goe From my Window – anon.
8. La Rossignol – anon.
9. Tourdion – Pierre Blondeau
10. Strawberry Leavel – anon.
11. Lady Elizabeth Maske – anon.
12. Grimstock – anon.
13. Ungarescha – anon

Duetul abordează repertoriu din perioada renascentistă. Scopul acestui proiect este de a promova instrumentele vechi, istoria lor, modul de folosire şi lucrările care au fost scrise special pentru ele. Programul este gandit pentru concertele din biserici sau castele, dar poate completa şi evenimente culturale organizate în spaţii închise. În România există puţine proiecte care vizează aceste două instrumente. Cei doi instrumentişti au deja o bogată experienţă în spectacolele de muzică veche, făcând parte de câţiva ani din ansamblul Huniadi Cantores, cu care au susţinut peste 150 de concerte.

MIRCEA GOIAN – viola da gamba
Este membru fondator a grupului folk-rock Canon, având o vastă activitate cu această formaÅ£ie: a concertat în numeroase oraÅŸe din România ÅŸi peste hotare, în FranÅ£a (Pierrfeu du Var), a participat la Cenaclul Flacăra în anii 1981-1982; a înregistrat la casa de discuri “Electrecord”, în 1992, albumul Canon ÅŸi discul ViaÅ£a Iubirea cea Dintâi a cantautorului VICTOR SOCACIU; în 2005, la Alpha Sound din BucureÅŸti, a înregistrat CD-ul CANON ÅŸi MARIA GHEORGHIU.

Este iniţiatorul şi organizatorul a numeroase festivaluri:

  • “Toamna Muzicală Hunedoreană”, timp de 29 de ani neîntrerupt;
  • “S.O.S. Castelul”, timp de 5 ani;
  • “Metal – Urgia”, în 1995;
  • “Est Vest Heaven Festival”, în 1998.

A organizat, în 1995, galele folk “Om Bun” la Castelul Corvinilor.
ÃŽntre 1990 – 1996, a iniÅ£iat ÅŸi a organizat împreună cu Nicolae Szekely “Zilele Chitarei Clasice” la Hunedoara.
Este membru fondator al clubului de jazz “Dan Mândrilă” ÅŸi a cântat în Trio Jazz “Confluenze”.
Este iniÅ£iator al grupului rock “Diesel”.
A avut o contribuţie importantă la crearea postului Radio Color Hunedoara, unde a fost director timp de opt ani (1997-2004).
În 2007, a înfiinţat ansamblul Huniadi Cantores.
În 2008, a înfiinţat împreună cu domnul Cornel Jitariu grupurile Cimpoierii din Transilvania, Timpanişti şi Tulnicarii.
În 2009, a înfiinţat grupul folk-rock medieval Corvinia.
ÃŽn 2010, a înfiinÅ£at împreună cu Nicolae Szekely duo “Continuo”.
Este realizatorul emisiunii TV “Dincolo de AparenÅ£e”, din 2003 ÅŸi până în prezent.
A realizat în 2007 DVD-ul “Huniadi Cantores”.
Participă împreună cu ansamblurile medievale la toate festivalurile de gen din Romania, susţinând în medie 70 de concerte pe an.
În activitatea sa muzicală a participat la numeroase înregistrări radio-TV.

NICOLAE SZEKELY – lăută, vihuela
Pasiunea pentru muzică îl călăuzeşte spre chitara clasică, astfel că în 1980 devine autodidact şi studiază intens repertoriul acestui instrument. Participă la numeroase festivaluri şi spectacole studenţeşti, iar în 1987 câştigă locul I la Festivalul Naţional de Chitară Clasică de la Sinaia. În toamna aceluiaşi an, susţine un recital la Ateneul Român. De profesie inginer metalurg (dar şi poet – membru în Uniunea Scriitorilor din România, cu şase cărţi publicate), după 1988 se stabileşte în Hunedoara, unde continuă preocupările pentru muzică, învăţând şi pe alţii arta cântatului la chitară (câţiva dintre elevii săi se remarcă la mai multe festivaluri de gen din ţară).

ÃŽn anii ’90 organizează, împreună cu Mircea Goian, festivalul “Zilele Chitarei Clasice”, la care participă chitariÅŸti din Å£ară (Cornel Voicescu, Andrei Constantin, Liviu Georgescu ÅŸi elevii săi, Vasile ColÅ£ea, Alexandru CreÅ£escu) dar ÅŸi de peste hotare, ÅŸi anume un duo de lăută, din Belgia. Cu această ocazie întâlneÅŸte acest instrument. Activitatea chitaristică continuă cu diferite recitaluri (festivalul “Toamna Muzicală”, “Zilele Chitarei Clasice”), urmând ca în anul 2007 să urmeze adevărata întâlnire cu familia lăutei.

Grupul “Huniadi Cantores” îi aduce în braÅ£e un instrument deosebit: vihuela. Construit de Gyorgi Lorinczi din Târgu MureÅŸ, acest instrument îi deschide o nouă lume, aceea a renaÅŸterii. După un an, îşi comandă o lăută, mai apoi o vihuela (construite de acelaÅŸi lutier, Gyorgi Lorinczi), instrumente care îi acaparează întreaga pasiune pentru muzică. Studiază intens repertoriul pentru lăută ÅŸi vihuela, este activ la festivalurile medievale din Å£ară, participă ÅŸi la un master-class cu Hopkinson Smith, care îi dezvăluie din tainele tehnicii speciale a acestor instrumente. PărăseÅŸte chitara clasică, nu fără oarecare nostalgie, dar fără drum de întoarcere. “Å¢i-ai găsit vocea”, îi spune foarte convins Hopkinson Smith, la nedumerirea lui Nicolae Szekely că după aproape 25 de ani de chitară clasică poÅ£i renunÅ£a pur ÅŸi simplu.

În ceea ce priveşte lăuta, ea nu are încă foarte mulţi adepţi la noi în ţară, sunt doar 4-5 lautişti, cât despre lutieri, doar unul. Are o mare dorinţă de a o promova prin orice mijloace, poate chiar printr-un festival de lăută, în încăperile austere ale Castelului Corvinilor, astfel că susţine recitaluri de lăută şi vihuela, în cadrul Festivalului SOS Castelul, Toamna Muzicală Hunedoreană, alte festivaluri de gen din ţară, la diferite evenimente etc.

ÃŽn prezent, membru în formaÅ£ia “Huniadi Cantores” (lăută, vihuela, percuÅ£ie) ÅŸi, mai nou, în acest “Duo de lăută ÅŸi viola da gamba”, alături de Mircea Goian.

Lumea muzicală a lui Nicolae Szekely persistă în repertoriul medieval şi renascentist, de o bogăţie şi profunzime nebănuite. Autori ca Francesco da Milano, Enriquez Valderrabano, Miguel Fuenllana, Luis Milan, Pierre Ataingnant, Diego Pisador, John Dowland, Hans Gerle, Hans Judenkoenig, H. Newsidler, Alonso Mudarra, Francesco Spinacino, sunt doar câţiva din imensa literatură pentru lăută şi vihuela.